Atacuri armate similare unor execuții planificate și făcute de „copii soldați”, clădiri întregi de apartamente zguduite de bombardamente, familii nevinovate căzute victime ale unor răzbunări sângeroase și buletine de știri din fiecare dimineață, în care presa raportează frecvent incidentele violente și numărul deceselor care au avut loc în timpul nopții anterioare arată realitatea de zi cu zi îngrijorătoare a Suediei, care, de regulă, este o țară destul de liniștită.
„În nicio altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva”, a declarat prim-ministrul Ulf Kristersson, care și-a asumat public responsabilitatea de a pune capăt conflictelor dintre bandele din Suedia.
„Legislația suedeză nu a fost concepută pentru a prevede modalități de gestionare a războaielor dintre bande și recrutarea de copii soldați. Însă la actualizarea cadrului legal actual se lucrează în momentul de față”, a precizat acesta.
Războaiele dintre bandele din Suedia mocnesc de zece ani de zile, fiind alimentate de lupta pentru controlul pieței ilegale a drogurilor.
Însă disputele au luat o întorsătură drastică la începutul acestui an, când un conflict intern a făcut ca familiile și persoanele dragi ale membrilor bandelor să devină, la rândul lor, ținte în războaiele dintre acestea.
Împușcăturile care au avut loc anul acesta, pe 13 septembrie, în blocul unde locuiește profesorul Thomas Cervin în Uppsala, la 70 de kilometri nord de Stockholm, au vizat-o pe soacra lui Rawa Majid, supranumit „Vulpea kurdă”, liderul unei cunoscute bande Foxtrot.
Aceasta a scăpat nevătămată.
„Infractori fără scrupule”
„Habar nu aveam că e rudă cu el. Tocmai asta îi sperie pe atât de mulți oameni, căci persoanele implicate în conflicte au prieteni și rude peste tot”, a declarat profesorul.
„Această nouă generație (de infractori) este una fără scrupule”, susține Garip Gunes, care a înființat o echipă de fotbal pentru tineret din dorința de a-i ține pe copiii din suburbia defavorizată Rinkeby din Stockholm departe din calea conflictelor.
„Mulți părinți se tem pentru viața copiilor lor și nu îi lasă să iasă din casă decât atunci când merg la școală sau la antrenamentele de fotbal. Aceștia se tem ca nu cumva proprii copii să devină victime ale acestor războaie”, a declarat bărbatul pentru AFP.
Situația „a scăpat complet de sub control: au început să fie atacate persoanele apropiate ale membrilor bandelor și persoane care nu au absolut nimic de-a face cu aceste conflicte”, a declarat pentru AFP profesorul de criminologie Felipe Estrada Dorner de la Universitatea din Stockholm.
„Ceea ce reprezintă o schimbare majoră față de conflictele care au avut loc până acum”.
Patruzeci și șapte de persoane au fost ucise în cele 314 atacuri armate care au avut loc până în prezent anul acesta, informează autoritățile, comparativ cu doar șapte decese în anul 2016.
„Integrare eșuată”
Se constată că victimele și agresorii sunt din ce în ce mai tineri.
Poliția a anchetat anul trecut 336 de adolescenți cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani ani pentru deținere ilegală de arme de foc, de opt ori mai mulți tineri decât acum zece ani, se arată în raportul de luna aceasta al Consiliului Național pentru Prevenirea Criminalității.