Este ceva putred în domeniul sancțiunilor împotriva petrolului rusesc… Vineri, 17 noiembrie, Uniunea Europeană urmează a discutat despre cea mai bună modalitate de a limita veniturile Moscovei, în special cele provenite din comerțul ,,aurului negru”. Financial Times a relatat miercuri, 15 noiembrie, că se așteaptă ca Danemarca să joace un rol central în noul mecanism de sancțiuni.
Bruxelles ar dori să încredințeze ,,Danemarcei sarcina de a inspecta și, eventual, de a bloca navele de marfă care transportă petrol rusesc și care navighează în apele sale”, scrie cotidianul britanic, citând mai multe ,,persoane informate despre discuțiile” privind următorul plan european de sancțiuni.
Cu toate acestea, acest nou rol de ,,polițist principal” pentru sancțiuni, nu se regăsește nicăieri în propunerile de înăsprire a sancțiunilor publicate joi seara de Comisia Europeană.
”Mai mulți diplomați europeni au confirmat că în documentul de lucru european nu s-a făcut nicio referire directă la Danemarca”, a precizat agenția de presă Reuters. ,,Nu cred că Danemarca va opri acum fizic trecerea petrolierelor rusești în largul coastelor sale. Nu văd niciun temei pentru asta”, a declarat Henning Gloystein, director pentru energie la Eurasia Group.
El sugerează că s-ar putea ajunge la asta doar pentru că nu există nicio interdicție pentru nimeni să transporte petrol rusesc. Scopul sancțiunilor este pur și simplu ,,de a împiedica Rusia să își vândă petrolul peste prețul plafon de 60 de dolari pe barilul de țiței exportat pe mare (stabilit pentru decembrie 2022), nu de a-l opri”, subliniază acest expert.
Cu toate acestea, noile propuneri ale UE prevăd o vigilență sporită în Marea Baltică și, mai precis, în strâmtorile daneze care permit trecerea navelor în Marea Nordului. ,,Acesta este un coridor critic pentru traficul maritim din regiune și, întrucât se află sub control danez, rolul Danemarcei devine automat mai important”, spune Benjamin Hilgenstock, specialist în sancțiuni internaționale împotriva Rusiei la Școala de Economie din Kiev.
Europa vrea să readucă în atenția presei celebrul preț-plafon pentru petrolul rusesc, deoarece efectul său s-a estompat. În octombrie 2023 ,,practic nu mai existau transporturi de țiței (rusesc) pe mare sub limita pe care G7 și aliații săi au încercat să o impună”, subliniază Financial Times.
Chiar și Jeffrey A. Sonnenfeld, un economist american care a fost unul dintre creatorii mecanismului de plafonare a prețurilor, a recunoscut că ,,copilul” său nu mai funcționează.
Cu toate acestea, la scurt timp după introducerea sa, această sancțiune părea inițial să funcționeze foarte bine. Rusia s-a trezit vânzându-și petrolul pe mare timp de mai multe luni sub celebrul prag de 60 de dolari. Abia în vară, veniturile rusești din aceste exporturi au început să crească din nou vertiginos.
Nave fantomă și asigurători din umbră
Astăzi, experții se întreabă dacă, în realitate, acest plafon de preț a funcționat vreodată. ,,O altă explicație este embargoul total asupra petrolului rusesc doar pentru piața europeană (n.r. care a intrat în vigoare în același timp cu plafonarea prețului la transportul internațional). Privată de această piață de desfacere, Rusia a trebuit să accepte reduceri substanțiale pentru a continua să își vândă petrolul către noi clienți, cum ar fi India”, explică Elina Ribakova, specialist în sancțiuni împotriva Rusiei la Peterson Institute for International Economics (PIIE).