Analiza lui Sam Dumitriu arată că inițial, în anul 2013, investiția în linia de mare viteză britanică era estimată să ajungă la 57 miliarde de lire sterline. A fost o subevaluare masivă, pentru că acum se constată că doar primele 134 de mile vor costa 53 miliarde de lire sterline, ceea ce înseamnă aproximativ 396 milioane de lire sterline pe milă.
Sam Dumitriu afirmă în analiză că este cel mai scump proiect de infrastructură din lume luând în considerare că și la prețul estimat în urmă cu un deceniu linia de mare viteză britanică era mai costisitoare decât cea construită între Napoli și Bari, ca sumă pe kilometru, și de aproape patru ori mai mult decât investiția realizată în linia de mare viteză dintre orașele Tours și Bordeaux, în Franța.
O posibilă explicație este legată de tunelurile care trebuie construite. Dar, analiza lui Sam Dumitriu arată că în Japonia s-a construit o linie ferată în regiunea Hokkaido, pe un traseu cu multe tuneluri, cu 50 milioane de lire pe milă, deci mult mai puțin decât în Marea Britanie.
Comparațiile studiului continuă cu dezvoltarea liniilor de tramvai, construcția sau prelungirea metroului și cu electrificarea liniilor de cale ferată. În ceea ce privește, dezvoltarea rețelei de tramvaie, Franța pare a fi cel mai bun exemplu. În mai multe orașe franceze, Besancon, Le Mans, Mulhose sau Brest au avut loc investiții în infrastructura pentru tramvaie la prețuri rezonabile, respectiv, între 29 și 60 milioane de lire sterline pe milă. În Anglia, fie că vorbim de Nottingham sau Manchester, costurile pe milă sunt între 66 și 252 milioane de lire sterline.
Autorul analizei remarcă investiția în construirea liniei de tramvai din Besancon, Franța, care a costat doar 29 milioane de lire pe milă și a fost finalizată cu șase luni înainte de termenul prevăzut. Acum în orașul francez circulă 40.000 de pasageri zilnic și se dorește extinderea infrastructurii pentru tramvaie.
În ceea ce privește, electrificarea căilor ferate, analiza consideră că este un proces care pe termen mediu și lung va reduce costurile de transport și va aduce beneficii de mediu. Doar că în Europa gradul de electrificare al căilor ferate este diferit, Italia are 71%, Germania, 61%, Franța, 55%, iar Marea Britanie are electrificată doar 38% din rețeaua de căi ferate. Cele mai ieftine proiecte de electrificare se realizează în Germania, Danemarca și Elveția.
De ce sunt atât de scumpe lucrările de infrastructură în Anglia? Experții arată că multe proiecte au fost aprobate, apoi blocate. Când au fost reluate, obiectivele au fost modificate, ceea ce a mărit costurile. Alții, sunt de părere că în Marea Britanie se respectă cu strictețe regulile privind mediul, urbanismul și opinia populației locale.
În România, costul modernizării unui kilometru de cale ferată pe linia Caransebeș-Craiova este de 55 milioane de euro, ceea ce înseamnă reabilitarea și creșterea vitezei la 100 km/oră. Concluzia este că infrastructura de transport feroviară și cea urbană de calitate este scumpă. Pentru a obține viteze mari de deplasare este nevoie de investiții substanțiale, pe care este imposibil să le găsim în bugetul de stat.