Pare un domeniu de cercetare destul de previzibil, dar munca Claudiei Goldin a vizat o perioadă îndelungată de timp, a fost o adevărată strădanie de „detectiv”, după cum afirmă chiar membrii juriului premiului Nobel, care oferă o serie de concluzii cu privire la diferențele de gen, la nivelul de plată între femei și bărbați și la inegalitățile care încă persistă.
Departe de a fi feministă, profesoara Universității Harvard apelează la un model de cercetare care se întinde pe durata a 150 de ani traversând practic trei secole. Analiza profesorului Claudia Goldin este strânsă în cartea cu titlul „Cariera și familia. Călătoria de un secol a femeilor către echitate”, apărută în toamna anului 2021. Trebuie spus că Goldin nu este nici la prima carte pe această temă nici la primul premiu. Dar, „Cariera și familia” a fost o lucrare decisivă pentru câștigarea premiului Nobel pentru economie.
Claudia Goldin apelează în lucrarea sa la cinci intervale de studiu. Primul cuprinde persoanele născute în perioada 1878-1897, al doilea este între anii 1898-1923, al treilea interval este între 1924-1943, al patrulea între 1944 și 1957 și ultimul interval este cuprins între anii 1958 și 1978.
Pentru fiecare perioadă de timp, Goldin creează un grup de femei pe care îl analizează din punctul de vedere al absolvirii studiilor, situației civile, numărului de copii născuți și al statutului profesional. Să luăm câteva exemple ale rezultatelor cercetărilor la care ajunge Claudia Goldin. Primul grup, din perioada femeilor născute între anii 1878-1897, a avut de ales între familie și carieră, în sensul că jumătate din persoane nu au avut copii, dar au lucrat cu plată o bună perioadă de timp. Al doilea interval de timp, 1898-1923, cuprinde persoanele care au trăit în viața profesională și personală Marea Criză, care a făcut ca în multe cazuri căsătoria să coincidă cu renunțarea la locul de muncă. În al doilea război mondial, multe dintre absolventele de studii universitare din acest grup s-au întors la muncă, au găsit un job, ceea ce a făcut ca femeile din acea perioadă să aibă traseul job-familie-job.
Grupul născut în perioada 1924-1943 cu absolvirea studiilor în anii 1945-1965 și-a întemeiat mai întâi o familie și abia după aceea și-a găsit un loc de muncă. Peste 90% din femeile din acest grup au fost căsătorite, au avut copii și au contribuit la ceea ce s-a numit „baby boom-ul” din anii de după război.
Femeile născute în anii 1944-1957 cu date de absolvire în perioada 1965-1979 au pus pe primul plan cariera. Acest grup a folosit pentru prima oară pilula anticoncepțională, ceea ce le-a oferit libertatea de a alege jobul, dar rata divorțurilor a crescut și multe familii nu au avut copii. În fine, ultima cohortă, femeile născute între anii 1958-1978 au vrut să împace și familia, și cariera. Drept urmare, procentajul celor care au lucrat este ridicat și de asemenea, ponderea femeilor fără copii este redusă.
Concluzia cercetării Claudiei Goldin este că decalajul de carieră între femei și bărbați este dat de munca intensă. În multe situații, femeile nu pot să lucreze cu un program prelungit și nu pot să răspundă unor situații de urgență.