Este foarte ciudat ceea ce putem citi în Ordonanța de urgență privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice. Titlul actului normativ este complicat și derutant. Mai exact, chiar și un specialist înțelege cu greu ce se vrea cu această ordonanță adoptată de guvern.
Mass-media a remarcat că actul normativ îi oprește pe conducătorii instituțiilor publice să mai crească salariile sau, cum se spune în textul ordonanței, nu mai pot stabili drepturi salariale suplimentare.
Dar, ordonanța este mai mult decât atât. Povestea este următoarea. Există o categorie de drepturi salariale pentru angajații din instituții și autorități publice care au crescut pe baza unor acte administrative, fără a exista un cadrul legal. Adică, mai pe înțelesul tuturor, conducătorii unor instituții publice au acordat salarii, indemnizații, sporuri și alte adaosuri fără a avea bază legală.
În continuare, o parte din aceste drepturi salariale nu au fost achitate și au devenit plăți restante. Mai departe, plățile restante au fost înregistrate ca arierate, din nou, fără a avea o bază legală în acest sens.
Cu alte cuvinte, au avut loc două operațiuni fără temei legale, prima prin care conducătorii instituțiilor au oferit drepturi salariale mai mari, a doua, atunci când plățile restante au fost înregistrate în contabilitatea instituțiilor. Deci, legea a fost încălcată de două ori fără să se sesizeze nimeni. Este imposibil de înțeles. Curtea de Conturi nu a văzut aceste încălcări ale legislației? Dacă inspectorii Curții de Conturi au descoperit ilegalitățile ce măsuri au luat?
Din Ordonanța de urgență adoptată ieri de Guvern înțelegem că nimeni nu a luat nicio măsură. Mai grav este că din expunerea de motive a ordonanței deducem că plățile restante de natura drepturilor salariale acordate ilegal nu au fost deloc întâmplătoare și nici puține. În ordonanță scrie negru pe alb că plățile restante pentru drepturile salariale sunt atât de mari încât pot genera probleme serioase în finanțarea cheltuielilor curente ale statului.
Din păcate, în expunerea de motive nu se precizează suma exactă, dar dacă avem în veedere că ele pot bloca cheltuielile statului, atunci ne putem gândi că datoriile de natura drepturilor salariale pot ajunge la câteva miliarde de lei sau chiar până la zeci de miliarde de lei.
Aceste sume estimate nu includ și hotărârile judecătorești, ci doar creșterile de salarii, indemnizații și sporuri pe care le-au semnat conducătorii de instituții fără a avea bază legală. Salariile câștigate în instanță sunt plătite în etape de la bugetul de stat.
Ordonanța rezolvă o problemă, dar creează multe altele. De exemplu, blocarea unor creșteri suplimentare este o decizie bună, dar care vine tardiv. Problema care se creează este aceea că nimeni nu răspunde pentru ilegalitățile comise. Este greu de înțeles motivul pentru care arieratele care provin din plățile restante de natură salarială sunt pur și simplu anulate.
Cu alte cuvinte, toți conducătorii de instituții publice care au semnat creșterile de salarii, indemnizații sau sporuri, în pofida faptului că nu exista bază legală, sunt absolviți de orice vină, iar sumele sunt anulate.
Nu este doar o reglare a unor înregistrări contabile, ci suntem în fața ștergerii unor sume restante fără ca nimeni dintre cei care au semnat să fie acuzați sau să răspundă în fața legii.