În ianuarie Standard & Poor’s retrograda ratingul Ungariei de la BBB la BBB-, argumentând decizia cu nivelul ridicat al riscurilor pe piața mondială, al ratei inflației și al datoriei de stat, precum și cu întârzierea deblocării fondurilor europene. Agenția de rating prognoza că Ungaria și UE vor ajunge la un acord, ceea ce va contribui și la creșterea economică a țării. Comentând decizia Standard & Poor’s, ministrul economiei Marton Nagy a spus că în economia ungară se văd evoluții foarte favorabile, de aceea după această retrogradare ratingurile țării se vor ameliora ”în foarte scurt timp”.
De atunci au trecut 6 luni, iar presa proguvernamentală aștepta cu vădită nervozitate ratingul Standard & Poor’s, notând că decizia din ianuarie a fost ”o surpriză absolută”, și dacă vine o nouă retrogradare, aceasta ”ar agita piețele considerabil”. Astfel, anunțul Standard & Poor’s de a menține ratingul BBB- a fost primit cu o ușurare vizibilă, ministerul de finanțe comunicând imediat că agențiile de rating își mențin încrederea în economia ungară și apreciază măsurile guvernului. Ceea ce nu se specifică în comunicat este că ratingul BBB- este ultima categorie încă recomandată pentru investiții, iar ameliorarea pe care conta ministrul în ianuarie nu s-a produs. Fitch la fel menținut de curând ratingul Ungariei.
Totuși, Standard & Poor’s a indicat mai multe elemente pozitive care ajută economia ungară. Piața forței de muncă e stabilă, cu o rată de șomaj scăzută, sub 4%. După seceta extremă de anul trecut, agricultura are o performanță bună, ceea ce poate salva economia de recesiune cu o creștere minimă, de 0,1% anul acesta. Consumul intern, aflat în scădere, nu va ajuta creșterea PIB-ului. Inflația va continua să scadă, dar la nivel anual va fi de peste 18%.
Standard & Poor’s a rămas optimist în ceea ce privește acordul între UE și Ungaria privind fondurile europene și le include în prognoza unei creșteri economice de 4% anul viitor. Agenția nu specifică ce se întâmplă dacă fondurile nu se vor debloca nici anul acesta.
Problema principală pe plan intern o reprezintă consumul populației. Volumul comerțului a scăzut în martie cu 13,6%, iar în aprilie cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta înseamnă că veniturile populației sunt tot mai erodate de inflație. Acest lucru îl arată și creșterea pieței de țigări ilegale, care anul trecut a revenit la nivelul din 2019. În ce privește inflația, ministrul Marton Nagy conta pe o scădere în iunie sub 20%, dar rata a rămas la 20,1%. Cel mai mult au crescut prețurile la alimente, cu aproape 30%. De curând ministrul a sugerat că Banca Națională ar trebui să-și mărească ținta inflației de la 3 la 9%, ceea ce a provocat un val de proteste, fiind privit ca un atac la independența băncii naționale. Ulterior, Nagy a voalat declarația inițială, spunând că era doar o sugestie către Banca Națională.