În rezervația naturală amazoniană Yasuni din nord-estul Ecuadorului, referendumul prevăzut pentru 20 august a.c. privind suspendarea producției de petrol divizează populația, inclusiv comunitățile indigene.
Solicitată de zece ani de către grupul ecologist Yasunidos, această consultare națională, autorizată în cele din urmă în luna mai de către cea mai înaltă instanță a țării, trebuie să decidă viitorul blocului Ishpingo, Tambococha și Tiputini (ITT), cunoscut sub numele de “blocul 43”, situat la marginea parcului Yasuni, care se întinde pe milioane de hectare de pădure tropicală – o adevărată rezervă mondială de biodiversitate.
Femei pe jumătate dezbrăcate, însoțite de războinici cu sulițe în mâini, care susțin continuarea exploatării, au cântat cântecul lor războinic în fața jurnaliștilor invitați de compania petrolieră națională Petroecuador.
Ele “cer consultarea adevăraților proprietari ai terenurilor”, printre care chiar tribul Waorani, și nu a întregii populații ecuadoriene, explică Felipe Ima, unul dintre liderii comunității Kawymeno din care fac parte, singurul popor Waorani din zona blocului 43, situat în extremitatea estică a provinciei Orellana, la granița cu Peru.
Femei din tribul waorani, Parcul Național Yasuni, Ecuador, 21 iunie 2023 © Rodrigo BUENDIA / AFP
“Sănătate și educație”
Cei 400 de membri ai acestei comunități, precum și unele comunități învecinate ale poporului Kichwa, consideră că exploatarea petrolului compensează în acest caz absența Statului: “Dacă nu ar exista o industrie petrolieră, nu am avea (…) educație, sănătate și bunăstare familială”, a declarat presei Panenky Huabe, șeful comunității, din care mulți lucrează pentru Petroecuador.
Producția de petrol a început pe scară largă în Ecuador în anii 1970, pe măsura colonizării economice a regiunilor amazoniene de către Stat. Președintele de stânga Rafael Correa (2007-2017) a aprobat producția de petrol în Yasuni după ce a încercat fără succes să obțină un plan internațional în valoare de 3,6 miliarde de dolari pentru a compensa neexploatarea zăcământului în numele protecției mediului.
Petrolul brut a început să curgă în 2016 și contribuie acum cu 57.000 de barili pe zi (bpd) la producția totală a Ecuadorului (464.000 între ianuarie și aprilie a.c).
Principalul export al țării, aurul negru aduce venituri în medie de 12 miliarde de dolari pe an, o binecuvântare pentru bugetul de stat și “dezvoltarea” țării, potrivit autorităților. Dar ecologiștii îl văd ca pe un blestem, în condițiile în care pădurea se retrage în mod constant și poluarea la scară largă continuă să facă ravagii.
Alte câmpuri petroliere în afară de ITT sunt deja exploatate de ani de zile în Yasuni, iar blocul “43 este singura parte (din pădure) care a mai rămas de salvat prin referendum”, a declarat pentru AFP Pedro Bermeo, avocat și purtător de cuvânt al colectivului Yasunidos.
“Un semn de speranță”
Vedere aeriană asupra platformei Ishpingo, a companiei publice Petroecuador, din Parcul National Yasuni, Ecuador, 21 iunie 2023 © Rodrigo BUENDIA / AFP
Referendumul provoacă diviziuni printre membrii poporului Waorani, care numără aproximativ 4.800 de persoane și deține aproximativ 800.000 de hectare de pădure în provinciile Orellana, Pastaza și Napo.
Aflată în vizită la Paris săptămâna trecută alături de suedeza Greta Thunberg, activista ecuadoriană Helena Gualinga, din poporul amazonian Sarayaku, a subliniat că această consultare “este un precedent extrem de important care poate fi reprodus în întreaga lume și ar trebui să fie un semn de speranță (.