Nu este o noutate că fiecare guvern interpretează cifrele macroeconomice ca ele să pară un succes deosebit al politicii sale. Sau dacă nu imediat, atunci va fi, cândva, într-un viitor suficient de apropiat ca să mențină speranța de mai bine, dar suficient de îndepărtat ca atunci să nu-și amintească nimeni ce promitea cândva guvernul. În cazul celui ungar, acest orizont este de 7 luni, mai exact finalul acestui an.
Oficiul central de statistică a publicat datele de inflație pe luna mai, 21,5%. Vestea bună este că din ianuarie, ritmul inflației a scăzut, de la 25,7% la 24% în aprilie, iar acum la 21,5. Veștile proaste sunt mai multe. În primul rând, scăderea este lentă și este puțin probabil că inflația va scădea la o cifră până în decembrie, așa cum consideră foarte probabil ministrul economiei, Marton Nagy. Apoi, nu este indiferent dacă această cifră va fi 9% sau 3%, cât este ținta Băncii Naționale a Ungariei. Prognoza ministerului este 9,9%. În acest moment, în cazul alimentelor inflația față de luna precedentă este foarte mică, sub 1%, însă la nivel anual, prețurile au crescut simțitor: peste 50% la pâine și produse lactate și peste 40% la cartofi, ouă și cafea.
Comparativ cu inflațiile pe luna mai din alte țări europene, cea din Ungaria este pe departe cea mai ridicată. Față de 21,5% în Ungaria, în Slovacia este de 12,3% dar în multe țări europene deja este sub 10%, ca în Croația, Slovenia, Spania. Cifrele din comerțul ungar arată că populația și-a epuizat toate economiile, și nu mai cumpără decât ceea ce este absolut necesar, iar din acelea, ce este mai ieftin. În luna aprilie, vânzările către populație au scăzut cu 12,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. În unele județe, scăderea a fost chiar de 15-17%. În cazul magazinelor non-food, care nu vând alimente, scăderea a început deja din octombrie anul trecut și de atunci sunt pe minus în fiecare lună față de anul precedent.
Scăderea puterii de cumpărare a populației erodează și creșterea economică. Dacă nu există consum intern, nici economia nu crește. Deși de trei trimestre, creșterea economică este negativă în Ungaria, guvernul estimează o cifră anuală pozitivă, de 1,5%. Luna trecută, Comisia Europeană estima 0,5%.
Prognoza OECD, publicată de curând vede și mai sumbru perspectiva Ungariei, 0% pe anul acesta, adică stagnare. Dacă Comisia Europeană estima inflația anuală la 16,4%, OECD o vede de peste 19% pe 2023. E drept, pentru anul viitor prognoza OECD este mai bună, 2,5% creștere economică și 5,4% inflație la nivel anual în Ungaria.
Bineînțeles, deblocarea fondurilor europene reținute pentru nerespectarea condițiilor statului de drept ar ajuta în mare măsură economia ungară. Însă guvernul Orban nu dă semne că ar avea vreo intenție să reducă corupția și deturnarea banilor către familie și antreprenori apropiați. Acest lucru pare să îl confirme și ministrul Marton Nagy, care a spus de curând într-un interviu că economia ungară trebuie să treacă la o funcționare fără fonduri europene. Până în 2030 investițiile directe pot fi dublate în Ungaria, iar acestea vor suplini ”cu ușurință” fondurile europene, a spus Nagy.