Am putea fi tentați să credem că ritmul de creștere al depozitelor de bani în bănci este influențat de inflație. În cazul de față, inflația a contat destul de puțin, pentru că dobânzile oferite de bănci la depozite au crescut, însă nu în ritmul inflației. Economiile populației depuse în bănci nu depind în mod direct de inflație, ci de veniturile obținute, de nivelul cheltuielilor făcute de familia sau persoana care economisește și în general de apetitul pentru economisire. Inflația poate influența creșterea salariilor, acolo unde este cazul, sau poate să crească veniturile obținute de firme. Dar, inflația nu este baza pe care crește economisirea dintr-un motiv extrem de simplu și anume inflația poate să crească veniturile, dar și nivelul cheltuielilor.
În aceste condiții, ne putem întreba de unde vine creșterea record a economiilor în depozitele bancare? Mai întâi, trebuie spus că, în principiu, banii depuși în bănci sunt din economia reală, adică nu din cea „la negru”. Așa ar trebui să fie, pentru că sumele depuse în băncile românești sunt controlate cu ușurință prin Oficiul împotriva spălării banilor sau prin regulile de raportare către instituțiile statului.
„Banii negri” pot fi găsiți pe piața imobiliară românească sau din Europa sau în societățile cu acționari anonimi din fostele paradisuri fiscale. Deci, banii din bănci sunt rezultatul performanțelor pe care le-au obținut fie angajații, fie antreprenorii, fie companiile. Chiar dacă este vorba despre salariați la stat, care au primit indexări de salariu în raport de creșterea inflației sau este vorba despre o parte dintre angajații din sectorul privat care au beneficiat de creșteri de salarii.
Pe de altă parte, să nu uităm că au crescut și depozitele în lei ale companiilor cu 15,7%, în septembrie 2023 față de septembrie 2022, ceea ce arată că firmele au avut rezultate financiare bune.
Ritmul de creștere al economisirii în lei, 21% în septembrie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut, este surprinzător pentru că apare la două luni de la oferta publică pentru Hidroelectrica, pentru care s-a spus că s-au scos bani din bănci pentru a fi orientați către piața de capital.
De fapt, creșterea economisirii este datorată părții performante a economiei. Gospodăriile care și-au crescut veniturile lunare și au reușit să își controleze cu atenție cheltuielile.
Dar, mai este un element de comparație. Și anume se poate face o diferență între totalul sumelor din depozitele bancare și veniturile bugetare. Desigur, metodologic cei doi indicatori nu sunt asemănători. Dar, au o relevanță. Concret, în luna august, suma depusă de populație și companii în depozite bancare în lei era de 362 miliarde de lei. Tot în august, veniturile totale bugetare au fost de 330 miliarde de lei. Deci, populația și companiile sunt mai bogate decât statul. Dacă adăugăm și depozitele în valută diferența este și mai mare. Este, totuși, ciudat că economiile în bănci în lei ale gospodăriilor și firmelor sunt mai mari decât veniturile bugetului.
Ce se întâmplă? Singura explicație a situației bugetare precare poate fi aceea bugetul nu poate suplimenta încasările pe baza reducerii evaziunii.