Să lăsăm la o parte festivismul de la inaugurarea podului de la Brăila și să vedem ce se află mai jos de vârful aisbergului.
Vorbim, totuși despre una dintre cele mai mari investiții în infrastructură din ultimele decenii. O investiție realizată pe bani europeni.
După cum informează un comunicat al Comisiei Europene, contribuția UE la acest proiect se ridică la 363 de milioane de euro din fondurile politicii de coeziune.
Acest pod suspendat, lung de 2 km și situat la 38 de metri deasupra apei, având patru benzi, este cel mai mare din România și cel mai mare pod peste Dunăre, ocupând, în general, locul trei în topul celor mai mari poduri suspendate din UE.
Podul va face posibil tranzitul liber al vaselor, înlocuind o cursă cu un feribot lent și nefiabil, adesea întreruptă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.
Prin deschiderea acestui pod, durata deplasării ar urma să se reducă cu aproximativ 50 de minute.
Se vor înregistra astfel beneficii foarte mari pentru mobilitatea forței de muncă, turism și schimburile comerciale și se vor consolida legăturile regiunii cu restul țării. De asemenea, comunitățile locale vor avea acces la îngrijirile de sănătate, precum și la serviciile publice și comerciale din orașele situate la Dunăre, Galați și Brăila.
Această lucrare se adaugă unui alt pod, la celălalt capăt al Dunării românești.
Vorbim despre calea de trecere Calafat-Vidin, inaugurată în 2013, la care Uniunea Europeană a contribuit cu aproape 60 de milioane de euro.
Că lucrările la podul de la Brăila au întârziat cu circa doi ani, aceasta este deja problema autorităților române dar, în general, investițiile Uniunii Europene în România sunt impresionante.
În perioada de programare 2014-2020, România a primit finanțare totală de peste 24 de miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune a UE.
În perioada de programare în curs, 2021-2027, României îi sunt alocate încă 31 de miliarde de euro din fonduri ale politicii de coeziune, la care se adaugă alte aproape 30 de miliarde prin PNRR, sub formă de granturi și credite cu dobândă foarte mică. Dacă adăugăm și restul programelor finanțate din bani europeni, suma disponibilă se ridică la 80 de miliarde de euro.
Niciodată în istoria ei, România nu a avut la dispoziție atâția bani pentru a se moderniza, iar provocarea este acum să avem proiecte și să le ducem la capăt în termenul asumat. Totuși, oricât de greu s-ar mișca autoritățile, aproape că nu există comunitate în care să nu poată fi văzut un panou care să indice că acolo sunt investiți bani europeni.
Azi, când tot mai multe voci se ridică împotriva Uniunii Europene și cer chiar părăsirea organizației, întrebarea pentru acești populiști este simplă: de unde veți aduce bani pentru a continua dezvoltarea României? Că, de la voi de acasă, în niciun caz!
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România
Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica