Neîncrederea s-a instalat odată cu pandemia, a continuat cu războiul din Ucraina și acum se manifestă din plin în contextul războiului dintre Israel si gruparea palestiniana Hamas, spune Ionuț Codreanu de la ActiveWatch.
Expunând această așa numită “greșeală jurnalistică”, publicul iși validează de fapt convingerea că presa nu mai e de încredere, consideră coordonatorul de programe de la ONG-ul amintit:
“Subiectul are și o dimensiune comercială, concurențială, pentru că primele materiale critice au apărut pe niște platforme concurente, Știripesurse a fost primul site care a promovat acest moment ca fiind o gafă jurnalistică. Și de aici totul s-a dezvoltat oarecum natural, pentru că discuția nu a fost despre Cristina Cileacu, ci despre încrederea publicului în anumite instituții de presă și au proiectat de fapt propriile percepții deja conturate despre Digi24, despre jurnalista Cristina Cileacu și așa mai departe. În plus, cred că vine și pe un fond mai mai larg. Trăim într-o plină narativă de populism anti-media, nu mai avem încredere în media și acesta a fost prezent. Zilele acestea. Incidentul cu Cristina Cileacu a fost doar un trigger.
Reporter: Cu alte cuvinte, credeți că are România o problemă privind credibilitatea presei, Iar acest episod a scos în evidență acest aspect?
Ionuț Codreanu: Da, este un trend îngrijorător apropo de felul în care ne raportăm la presă, care de câțiva ani a început, odată cu pandemia apoi războiul din Ucraina, iar acum publicul sau cetățenii, parte dintre ei, cred că își exercită spiritul critic vânând astfel de posibile erori jurnalistice doar ca să își valideze ipoteza că presa nu mai este de încredere.
Reporter: Mai putem da un exemplu privind credibilitatea presei când o parte dintre televiziuni anunțau în urmă cu câteva săptămâni că urmează un interviu în exclusivitate cu președintele ucrainean Volodimir Zielinski, în timpul vizitei sale în România, iar interviul a fost unul comun…
Ionuț Codreanu: Da, aici e bătălia eternă între marketing și politica editorială. Independența editorială a unui post. Cred că a fost un scenariu nefericit, impus de strategii de marketing, doar posturile comerciale s au promovat ca fiind în exclusivitate, nu îmi amintesc să fi spus cei de la TVR că au exclusivitate. Da, ține de dinamica pieței și cumva, dacă stăm să legăm cele două incidente, cele două momente, vedem că astfel de practici pot fi considerate o formă de auto-sabotaj, apropo de credibilitate, de încrederea în brand, în mass media și așa mai departe.
Reporter: Schimbăm subiectul, în ce măsură considerați că reprezintă un act de cenzură, așa cum susțin unii, faptul că Ion Cristoiu a fost blocat pe YouTube?
Ionuț Codreanu: E o speță complicată, într-adevăr, pentru că, din păcate, platformele nu au exercițiu democratic de a fi transparente cu utilizatorii să explice de ce le suspendă activitatea sau conturile. Nu m-aș hazarda să spun că este un act de cenzură, dar oricum, când ne mai calmăm, pentru că trăim vremuri foarte ciudate și oricum ne va obliga realitatea, faptul că va intra în forță Digital Service Act și în România, va trebui să discutăm cu mai mulți actori despre metodologia pe care o folosesc platformele acestea, cum decid, cine spune adevărul, cine nu spune adevărul, pentru că iarăși se alimentează astfel de discursuri mai ascuțite, în care acuzăm de cenzură și construim tot felul de scenarii.