Specialiști internaționali sunt fascinați de povestea specială a modului în care românii au ajuns la internet ultra-rapid. „E un succes al oamenilor, al celor care au făcut rețelele de cartier”, spun specialiștii din Europa. Cu un salt postmodern, în ciuda unei lipse de rețele din cabluri de cupru, românii au desfășurat peste tot rețele comunitare care astăzi sunt sămânța internetului.
În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.ro împreună cu partenerii de la El Confidencial și EFSYN, două din cele mai mari publicații din Spania și Grecia, au analizat cum a reușit România să înregistreze acest succes și ce a mers prost în alte state. Articolul a fost realizat de Sebastian Pricop (HotNews.ro/România), Lola García-Ajofrín (El Confidencial/Spania) și Kostas Zafeiropoulos (EFSYN/Grecia)
„Astăzi, oamenii care locuiesc în București, România, au acces la internet mult mai rapid decât majoritatea oamenilor din SUA. Acest lucru este inacceptabil și trebuie să se schimbe”, a exclamat senatorul american Bernie Sanders, pe atunci candidat la președinția SUA în alegeri interne ale democraților, pe Twitter, în 2016.
Deși a fost interpretat de unii români drept o jignire la adresa România, fiind catalogată ca o țară de „lumea a treia” care nu poate fi înaintea SUA într-un clasament, a fost și un moment care a pus România în atenția presei în categoria poveștilor de succes.
96% din gospodării au acces la „fibră”
Ceea ce nu știu cei mai mulți români este că, pentru ei, muzica și filmele pot fi descărcate mai repede decât pentru alți europeni. România este una dintre țările din lume cu cel mai rapid internet din UE.
Astăzi, 96% dintre gospodăriile românești au acces la acoperire FTTP (fibră), cu mult peste media UE de 56%, potrivit datelor din Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene. Spania (91%) și Portugalia (90,8%) o urmează în clasament. Ultimele pe lista pentru accesul prin fibră sunt Grecia (27,85%), Germania (19,32%) și Belgia (17,16%).
Grafic: Ana Somavilla (El Confidencial)
România (23,35%) este printre în primele trei țări europene în ceea ce privește internetul pe bandă largă de cel puțin 1GB în case, după Franța (39,34%) și Ungaria (29,81%). În clasamentul netindex.com, Bucureștiul se află pe locul șapte, după New York.
Cum a reușit România? O victorie a antreprenoriatului oamenilor simpli
Jorge Pérez Martínez, profesor la Școala Tehnică Superioară de Ingineri de Telecomunicații de la Universitatea Politehnică din Madrid (UPM), explică că, la începutul anilor 2000, România avea o infrastructură de telefonie învechită care nu putea suporta conexiuni la internet de mare viteză. „Nu a existat rețea din cabluri de cupru, doar în orașe și în condiții foarte proaste”, explică el în dialogul cu El Confidencial.
Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost că „au început să își câștige existența”, continuă profesorul și, în loc să facă ca în alte țări din est, „unde au înființat un operator pe baza companiei de stat care exista”, în România, „oamenii au început să implementeze rețele”.