Întrebați, doctorii sub 35 de ani declară în proporție de 57,5% o intenţie probabilă (40,3%) sau una sigură (17,2%) de a emigra, arată un un studiu dat publicităţii de Colegiul Medicilor din România. Potrivit cercetării, tendinţa declarată de a emigra scade odată cu vârsta medicului.
România a pierdut cel puțin 45.000 de doctori în ultimii 10 ani. O treime dintre doctorii români, care au studiat în România, au emigrat și își desfășoară activitatea profesională în străinătate, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).
Instabilitatea politică din România, caracterizată de scandaluri de corupție, poate insufla un sentiment de incertitudine și nesiguranță, determinând profesioniștii din domeniul sănătății să caute ocazii de a se stabili în țări mai stabile, arată un recent studiu.
Mulți medici sau asistenți profesioniști din domeniul sănătății din România se plâng că lucrează cu tehnologie și echipamente învechite, ceea ce le împiedică capacitatea de a oferi îngrijiri de înaltă calitate, și servește drept sursă de frustrare, fiind un factor care contribuie la decizia lor de a migra.
Unde preferă să emigreze medicii și asistenții?
Țările de destinație preferate pentru profesioniștii din domeniul sănătății români includ Marea Britanie, Germania, Franța și Italia, arată un studiu publicat recent.
În special, Germania se remarcă ca lider în fluxurile de migrație ale profesioniștilor din domeniul sănătății, caracterizate prin două perioade de migrație distincte: prima cu niveluri excepțional de ridicate de migrație a medicilor și a doua marcată de niveluri în creștere ale migrației asistenților medicali.
Analiza dezvăluie două sau trei perioade distincte în migrația medicilor români în țările-cheie de destinație – Germania, Franța, Italia, Marea Britanie, Belgia, Ungaria, Suedia și Norvegia – în ultimii 20 de ani.
Germania se remarcă ca prim-plan în migrația medicilor, caracterizată prin două perioade de migrație distincte. În perioada 2012-2014, migrația medicilor a înregistrat fluxuri deosebit de mari și durabile, în timp ce după aceea fluxurile de migrație ale medicilor au cunoscut o scădere cu 50%, juxtapusă cu o creștere substanțială a migrației asistenților medicali.
În Franța, atât fluxurile de migrație ale medicilor, cât și ale asistentelor s-au diminuat de-a lungul timpului; totuși, atunci când are loc migrația, aceasta se caracterizează prin migrația permanentă. Franța a servit drept destinație principală pentru medicii români din 2011 până în 2016.
Belgia s-a clasat inițial ca a treia țară din UE în ceea ce privește migrația medicilor români mai ales în perioada 2011-2012. Ulterior, aceste fluxuri au cunoscut o scădere substanțială, fiind înlocuite de escaladarea fluxurilor de migrație a asistenților medicali în 2013-2016. La fel ca în Franța, migrația în Belgia este permanentă atunci când are loc.
În Italia, migrația medicilor este predominant temporară, cu niveluri excepțional de ridicat pentru asistente. Stocul de asistenți medicali rămâne cel mai ridicat dintre țările UE – indicând un aflux semnificativ de asistenți medicali.
Regatul Unit servește drept destinație principală pentru migrația asistenților medicali – de obicei temporară.