Discuţiile de la sediul NATO din Bruxelles riscă să fie umbrite de comentariile făcute recent de fostul preşedinte american Donald Trump, care a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.
În timpul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a evocat o conversaţie pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianţei, fără a-i dezvălui numele. “Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: ‘Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?’ ”, a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: “Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile”.
Statele din NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv.
După ce Rusia şi-a extins invazia din Ucraina şi Donbas şi asupra restului teritoriului ucrainean în februarie 2022, ţările membre NATO – în special Germania – şi-au reafirmat acest angajament.
Parlamentul federal german a aprobat pentru 2024 un buget naţional ce prevede 2% din PIB pentru apărare.
Pe agenda reuniunii miniştrilor apărării aliaţi figurează şi aderarea Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, ce mai are nevoie doar de aprobarea deciziei de către parlamentul de la Budapesta, în pofida declaraţiei premierului Viktor Orban conform căreia Ungaria nu va rămâne ultimul stat membru ce va ratifica aderarea ţării scandinave.