În anii 2020-2021, consultam de câteva ori pe zi cifrele de pe Worldometer, pe urmă am lăsat-o mai rar, de prin anul trecut n-am mai făcut-o deloc. M-am uitat acum: Covid 19 a făcut până în clipa în care scriu aceste rânduri 7.010.681 de victime și a îmbolnăvit 704.753.890 de oameni, dintre care, slavă Domnului, 675.619.811, deci covârșitoarea majoritate, s-au însănătoșit – unii cu sechele serioase, e drept. Și totuși, mulți continuă să creadă că nici n-a existat. Și americanii, desigur, n-au fost pe Lună.
Motivele unei atât de mari neîncrederi sunt însă de înțeles. Vă mai amintiți de marea criză a gripei aviare, când se spălau mașinile cu furtunul sau erau puse să treacă prin bălți de chimicale nu doar la granițe, ci chiar la trecerea dintr-un județ în altul? Era normal să facem asta de vreme ce nimeni alta decât Organizația Mondială a Sănătății anunțase că „Transformarea gripei aviare din epidemie în pandemie e o problemă de când, nu de dacă”.
Pa-ba-baaam!
Să ne uităm la cifre. Primele cazuri de gripă aviară la oameni au fost semnalate în 1997 în Hong Kong. În 27 de ani s-au confirmat 1.568 de cazuri, dintre care 616 fatale. Nu mai zic că majoritatea în Vietnam, că se poate interpreta. Curat pandemie, oribilă hecatombă planetară. E ca-n povestea cu Petrică și lupul: după așa manipulare, nu poți avea pretenția să te creadă lumea când lucrurile chiar se-ntâmplă. Da’ și noi! Suntem în stare să negăm realitatea când se-ntâmplă chiar sub ochii noștri. Ne mai nuanțăm neîncrederea doar când suntem personal loviți.
Recent, poziția celor care nu cred nimic, mai ales când sunt implicate state și mari firme, s-a întărit sub asaltul știrilor false și, încă mai nou, a ceea ce se cheamă deep fake news, în care nu mai e vorba doar de afirmații atribuite unor personalități, ci și de „înregistrări video” în care acestea par să spună cu gura, vocea și mimica lor cele mai mari trăsnăi posibile.
Soluția e bine cunoscută, dar al naibii de greu de pus în practică: să te informezi din mai multe surse, și anume cât mai serioase. Doar că nu prea avem timp. Și nici chef. La fel de util însă este să arunci un ochi și în istorie – nu de alta, dar să ai termeni de comparație. Astfel, apropo de pandemii, vei descoperi că: Holera pare să fi provocat cea mai veche pandemie, pe Valea Gangelui, prin anul 600 î.Hr.
Epidemii de holeră au fost la Viena și Londra (sec. 19), iar în Războiul Crimeii (1853-1856) au murit în ambele tabere mai mulți soldați din cauza holerei decât pe câmpul de luptă. În 1892, epidemia din Afganistan s-a extins și în Rusia, alta izbucnind în același an la Hamburg. Ultima epidemie mare de holeră a avut loc în 1991-1992 în 21 de ţări din America Latină, când s-au înregistrat peste 600.000 de cazuri și vreo 5.500 de morți.